Alegeri libere şi corupţie la pachet

Alegerile democratice, dobândirea dreptului la liberă exprimare şi de a călători în străinătate, inclusiv pentru a munci, sunt primele trei schimbări în bine după 1989 enumerate de români în sondajul CURS realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, în secţiunea "Ce ne-a adus democraţia?", pe care o prezentăm astăzi. Cât priveşte cel mai mare rău apărut în România după Revoluţie, acesta este creşterea corupţiei.

Evaluarea privind schimbările în bine şi în rău petrecute după 1989, în percepţia românilor în vârstă de peste 38 de ani, poate fi făcută numai de generaţia de vârstă medie şi peste medie a României, care a trăit sub două regimuri/sisteme politice şi, prin urmare, poate spune ce a adus bun şi rău o nouă orânduire politică şi economică.

Teoretic, în 1989, România a trecut de la un sistem economic şi politic centralizat, opresiv şi coercitiv la adresa populaţiei, la unul în care oamenii şi-au recăpătat demnitatea, dreptul de a alege, de a vorbi şi judeca liber şi de a-şi decide destinul fiecare, în ultimă instanţă. Însă, aşa cum nici comunismul în România nu a fost forma idealistă a lui Marx "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi", nici sistemul democratic instalat după 1989 nu a atins acea stare socială definită prin egalitatea condiţiilor sau şanselor, conform accepţiuii lui Tocqueville.

Românii au scăpat în 1989 de frigul din case, de raţia de mâncare dată pe cartelă, de statul la coadă, de vorbitul în şoaptă şi teama că orice spui poate fi folosit împotriva ta, dar au dat piept cu nesiguranţa şi incertitudinea şi s-au trezit că trebuie să se descurce singuri, fără a mai aştepta ca statul să le ofere ceva.


SCHIMBĂRI CU IMPACT POZITIV


Părţile bune ale schimbării politice, sociale şi economice de după 1989 sunt identificate de români mai degrabă prin prisma experienţelor personale.
Astfel, după 20 de ani de la căderea comunismului, cei mai mulţi (65%) dintre cei care atunci aveau 18 ani şi peste consideră astăzi că principalele schimbări în bine aduse de democraţie sunt: alegerile libere (spun 21% dintre respondenţi), dobândirea dreptului de liberă exprimare (cred 20% dintre cei intervievaţi), dreptul de a călători în străinătate, inclusiv pentru muncă (susţin cca. 18%) şi dezvoltarea mass-media (apariţia unui mai mare număr de ziare, reviste, canale tv, staţii radio etc.), sunt de părere 16% dintre aceştia.

Cu alte cuvinte, care au fost beneficiile schimbării din 1989 pentru cei mai mulţi dintre români, în percepţia populaţiei? În primul rând, au putut vota conform propriei convingeri şi conştiinţe, şi-au căpătat libertatea de a spune ceea ce gândesc, inclusiv exprimându-şi opinia într-un sondaj de opinie şi apoi citind în mass-media cum gândesc conaţionalii lor, au putut pleca liber oriunde în străinătate şi au acces la informaţie diversificată.

Alte aspecte pozitive precum dobândirea mai multor drepturi pentru minorităţi, extinderea proprietăţii private, extinderea învăţământului superior, instituirea sistemului multipartidist au fost nominalizate la cele mai importante schimbări, în procente mai mici de cei intervievaţi (sub 10% au întrunit fiecare dintre aceste aspecte). (vezi Graficul "Dacă ar fi să vă gândiţi la România, care ar fi cele mai bune schimbări care au avut loc după 1989?")