Românii nu regretă comunismul

Ataşamentul faţă de principiile egalităţii în distribuţia veniturilor şi intervenţia statului în economie este specific adepţilor justiţiei sociale socialiste (principiilor socialiste). Preferinţa pentru inegalitatea recompenselor şi pentru limitarea intervenţiei statului în economie este specifică celor care cred în justiţia economiei de piaţă, adică în principiile capitaliste. (Termenul de justiţie a economiei de piaţă a fost propus de Robert E. Lane - 1986, vezi Chelcea, 2000.)

Preocuparea pentru a vedea, într-o societate, cum se poziţionează oamenii faţă de aceste două tipuri de principii a fost de mare interes pentru specialiştii din domeniu, iar studii în acest sens au fost realizate atât la nivel mondial, cât şi în România. Astfel, în anul 2000, în revista Sociologie Românească, Septimiu Chelcea publica un studiu bazat pe o analiză secundară a unor date CURS din 1999. (Septimiu Chelcea, Justiţia socialistă şi comunismul rezidual în România după un deceniu de tranziţie. O analiză secundară, Sociologie Românească, 2000, vol. 1, p. 125-141.) În acest studiu, S. Chelcea prezenta situaţia din România acelui moment (1999), comparativ cu situaţia la nivel internaţional, cu referire la orientarea de drepata sau de stânga a oamenilor. La momentul respectiv (1999), populaţia de peste 18 ani a României era ataşată de principiile socialiste într-o proporţie de aproape două ori mai mare (80%) decât populaţia din ţările capitaliste dezvoltate - 38%-57% (SUA, Marea Britanie, Germania, la nivelul anului 1991) şi de aproape 1,5 ori mai mare decât populaţia din unele ţări foste comuniste - 50%-78%, la nivelul anului 1996 (Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia, Ungaria). Aceleaşi studii internaţionale arătau că, la nivelul anului 1996, majoritatea populaţiei (65%) din ţările capitaliste aprecia ca legitimă intervenţia pieţei, nu a statului pentru "a da fiecăruia o şansă corectă".

La 20 de ani de la trecerea la economia de piaţă şi la sistemul capitalist, românii sunt ataşaţi, mai degrabă, de principiile socialiste şi aşteaptă ca statul să reglementeze lucrurile în economie. Astfel, aşa cum se poate observa din graficul "Vă rugăm să ne spuneţi dacă dvs. sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii", circa 86% din respondenţi sunt "mai degrabă de acord/total de acord" că "statul ar trebui să asigure tuturor un trai decent", cam tot acelaşi procent (84%) sunt "mai degrabă de acord/total de acord" că "statul ar trebui să asigure tuturor un loc de muncă decent", iar 5 din 10 români aprobă intervenţia statului pentru limitarea veniturilor indivizilor.

Dincolo de a vedea cât de stânga sau de dreapta sunt românii, este interesant de văzut şi în ce măsură în societatea românească mai există o mentalitate de tip "comunism rezidual". În analiza realizată de Septimiu Chelcea la nivelul anului 1999, circa 57% din românii de peste 18 ani aprobau ideea conform căreia "comunismul a fost idee bună, dar care a fost pusă în practică greşit". Astăzi, după alţi 10 ani de la realizarea studiului amintit şi la 20 de ani de la cădererea comunismului, procentul acestora a crescut uşor la 64%. Deşi, aşa cum arătam, există şi în alte ţări, europene în special, o susţinere semnificativă a justiţiei social-socialiste şi a principiilor socialiste, aceste date ar trebui să dea de gândit celor care sunt responsabili cu aşezarea noului sistem economic şi politic în România, pentru că orientarea puternic de stânga a românilor şi nivelul în creştere al mentalităţii de tip "comunism rezidual" spun că politicile de dreapta au fost percepute ca incorect puse în practică, nu au convins şi nu au atras populaţia spre o gândire capitalistă.